Ierarhul nostru va săvârși, de la ora 6.15, Sfânta Liturghie.
Apoi, de la ora 21.00, va oficia Acatistul Maicii Domnului.
Sfințirea Catedralei Naționale va avea loc duminică, 26 octombrie.
De la ora 07:30, va fi săvârşită Sfânta Liturghie, de către un sobor desemnat oficial, compus din trei ierarhi din Capitală, 67 de preoți delegați de eparhiile din Patriarhia Română și 12 diaconi.
Apoi, va fi oficiată slujba de sfințire a picturii Catedralei, de către Sanctitatea Sa, Bartolomeu I, Patriarhul ecumenic și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi.
După slujbă, credincioșii prezenți vor avea acces prin Sfântul Altar, inclusiv pe timpul nopții.
Aceştia se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare, pe 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie.
România va trece la ora oficială de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Astfel, ora 4.00 va deveni ora 3.00, iar duminică, ziua va fi cea mai lungă din an, cu 25 de ore.
Din anul 1997, România a adoptat trecerea la ora oficială de iarnă şi de vară în aceeaşi zi cu statele Uniunii Europene.
Salariul minim nu va crește de la 1 ianuarie 2026.
Așa a stabilit coaliția de guvernare.
Unul dintre argumente este acela că aproape două milioane de lucrători sunt plătiți cu salariul minim, majoritatea în mediul privat, iar creșterea ar însemna și contribuții mai mari la buget.
Marile sindicate, însă, nu sunt de acord cu această decizie.
Primele module ale noii Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate vor fi funcționale până la finalul acestui an.
Anunțul a fost făcut de către ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a mai precizat că până în august 2026 întreaga platformă va fi complet operațională.
Noua Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate este cel mai amplu proiect de digitalizare din istoria sistemului medical românesc – o investiție de 100 de milioane de euro și este finanțată prin PNRR.
Senatul a adoptat propunerea care prevede eliminarea suspendării executării pedepsei pentru mai multe infracţiuni rutiere grave.
Printre acestea se numără uciderile din culpă comise de şoferi fără permis sau aflaţi sub influenţa alcoolului ori a drogurilor, refuzul ori sustragerea de la prelevarea probelor biologice, precum şi părăsirea locului accidentului sau alterarea urmelor acestuia.
Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută în Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
Unul din cinci europeni este expus riscului de sărăcie şi excluziune socială.
Așa arată cele mai recente date prezentate în Parlamentul European.
În acest context, legislativul de la Strasbourg a dezbătut strategia europeană pentru combaterea sărăciei, ce are drept obiectiv de a scoate 15 milioane de cetăţeni europeni din sărăcie şi din excluziunea socială, dintre care cel puţin 5 milioane de copii, şi de a stabili o cale clară pentru eradicarea sărăciei până în 2050.
