Ştiri 27 octombrie 2012
Născut la începutul secolului al XIII-lea, în satul Basarabi, din sudul Dunării, Sfântul Dimitrie a purtat din copilărie lupte acerbe pentru a dobândi o viaţă virtuoasă, în post şi rugăciune.
Şi-a găsit sălaş într-o peşteră pe malul Lomului şi a vieţuit în aspre osteneli ascetice până la sfârşitul vieţii sale.
După moartea sa, pietrele aflate la intrarea în peşteră au blocat accesul înăuntru şi au transformat peştera în mormânt.
Moaştele sfântului au fost descoperite atunci când apele Lomului au crescut şi au surpat zidul natural de la intrarea în peşteră.
În anul 1774, un creştin numit Hagi Dimitrie, din Bucureşti, a mijlocit pe lângă autorităţile militare ruseşti aflate atunci la sud de Dunăre, pentru aducerea moaştelor în Muntenia.
Astfel, trupul Sfântului Dimitrie a fost adus la Bucureşti şi aşezat în catedrala mitropolitană unde se află şi astăzi.
Sfântul Dimitrie cel Nou este ocrotitorul oraşului Bucureşti, iar harul său se face simţit în numeroasele vindecări petrecute la racla sa.
Ortodocşii români cinstesc mâine pe Sfântul Ierarh Iachint de la Vicina, primul mitropolit al Ţării Româneşti.
Acesta a trăit în prima jumătate a secolului al 14-lea şi fost mai întâi episcop al cetăţii Vicina, situată undeva în Dobrogea, posibil lângă localitatea Isaccea de astăzi, sau la cetatea Păcuiul lui Soare de lângă mânăstirea Dervent, după ipoteze istorice mai noi.
Datorită ocupaţiei tătarilor şi genovezilor, ierarhul a fost nevoit să se retragă la curtea domnească de la Argeş, iar documentele istorice de la Constantinopol spun că în anul 1359 era deja mitropolitul Ungrovlahiei.
Totodată, Sfântul Ierarh Iachint a fost prieten şi ucenic al sfântului Grigorie Palama, motiv pentru care a reorganizat monahismul românesc, cu ajutorul Sfântului Nicodim de la Tismana.
În anul 1372, Sfântul Iachint s-a mutat către Domnul şi a fost înmormântat în complexul mitropolitan de la Curtea de Argeş.
Sfântul Sinod a decis canonizarea sfântului Ierarh Iachint în luna iulie a anului 2008.
Cu acest prilej, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va oficia de la ora 8, Sf. Liturghie la Mănăstirea Dervent, care va sărbători hramul bisericii noi.
Un hormon produs în timpul postului prelungeşte viaţa.
Un studiu realizat pe şoareci a identificat un hormon care simulează efectele benefice ale postului.
Potrivit specialiştilor, consumul redus de calorii este esenţial în extinderea duratei de viaţă.
Astfel, o echipă de cercetători americani a descoperit că acest lucru poate fi obţinut prin pomparea unui hormon FGF21 care este produs în mod natural în perioadele de post – atunci când sunt consumate puţine calorii.
Studiul a arătat că FGF21 blochează hormonii de creştere ce stimulează factorii asociaţi bolilor, inclusiv a celor metabolice şi a cancerelor şi astfel prelungeşte viaţa.
Hormonul este deja supus unor teste clinice pentru a vedea dacă poate fi folosit ca tratament pentru bolile metabolice.
România trece oficial la ora de iarnă.
Astfel, în această noapte, ora 4.00 va deveni ora 3.00.
Ziua de mâine va fi cea mai lungă din an, cu 25 de ore.
Din anul 1997, România a adoptat ora oficială de iarnă şi de vară în aceeaşi zi cu statele Uniunii Europene.
Ora oficială de iarnă este adoptată în ultima duminică a lunii octombrie, iar cea de vară în ultima duminică a lunii martie.