Arhiepiscopia Tomisului - 99,7 FM - Constanţa

Ştiri 14 octombrie 2011

Biserica Ortodoxă cinsteşte astăzi pe Sfânta Cuvioasă Parascheva – ocrotitoarea Moldovei.
Aceasta a trăit în prima jumătate a secolului al 11-lea şi s-a născut în cetatea Epivat, în apropiere de Constantinopol, pe ţărmul Mării Marmara.
Încă din tinereţe a intrat în viaţa monahală, la o mănăstire de lângă Constantinopol.
Apoi, timp de mulţi ani a trăit o viaţă ascetică în mânăstirile din Constantinopol, Ierusalim şi de pe Valea Iordanului, după care, la vârsta de 25 de ani s-a întors în locurile natale, unde a trăit timp de doi ani.
La vârsta de 27 de ani s-a mutat către Domnul, iar moaştele sale au fost păstrate în cetatea Epivat timp de 200 de ani.
În jurul anului 1235, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Târnovo, în Bulgaria, după care au plecat la Belgrad, iar în anul 1521 ajung la Constantinopol.
Un moment de referinţă în istoria Sfintei îl reprezintă anul 1641 când voievodul moldovean Vasile Lupu a adus moaştele Cuvioasei Parascheva la Iaşi, aşezându-le în biserica ctitorită de el, biserica Sfinţii Tei Ierarhi.
În prezent, sfintele moaşte sunt depuse la catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Generalizarea cultului Sfintei Parascheva în Biserica Română a fost hotărâtă de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la data de 28 februarie 1955.

Constănţenii sunt invitaţi la un schimb de carte ortodoxă.
Evenimentul se va desfăşura duminică, pe 16 octombrie, la Liceul Decebal din Constanţa, de la orele 16 şi este organizat de Asociaţia Tinerilor Ortodocşi „Orthograffiti”.
Mai multe detalii ne oferă profesorul de religie Raul Ivan.

Oraşul Techirghiol a devenit staţiune balneoclimaterică.
Guvernul României a aprobat Hotărârea privind acordarea statutului de staţiune balneară şi balneoclimaterică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură.
Pe lângă Techirghiol, au mai primit statutul de staţiune balneoclimaterică, localităţi precum Băile Olăneşti, Băile Felix, Sovata, Amara, Băile Herculane, Băile Govora şi Călimăneşti-Căciulata.

Parlamentul European a aprobat rezoluţia care cere Consiliului European să permită aderarea României la Schengen.
Conform rezoluţiei adoptate, statele membre trebuie să evite populismul la nivel naţional şi să decidă cu privire la aderarea Bulgariei şi României la zona Schengen exclusiv pe baza criteriilor existente.
Deputaţii europeni au insistat asupra faptului că Bulgaria şi România au îndeplinit toate criteriile pentru a adera şi au implementat în întregime regulile Schengen, care reprezintă singurele condiţii pentru aderarea lor.

România şi Bulgaria vor fi legate prin trei poduri noi peste Dunăre.
Aşa au stabilit miniştrii Afacerilor Externe din cele două ţări, Teodor Baconschi şi Nicolai Mladenov.
Cei doi demnitari au discutat despre finalizarea podului Calafat-Vidin şi construirea unor noi poduri peste Dunăre la Călăraşi-Silistra şi Bechet-Oreahovo.
Podul de la Vidin-Calafat va fi dat în exploatare, în decembrie anul viitor.
În prezent, singurul pod care leagă România şi Bulgaria, traversând Dunărea, este cel de la Giurgiu-Ruse.

Un sistem de alertare în cazul unui cutremur major va fi implementat în câteva judeţe din România şi Bulgaria.
Directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a precizat că proiectul este realizat pentru comitetele naţionale pentru situaţii de urgenţă, fiind folosit pentru blocarea anumitor instalaţii periculoase care pot afecta populaţia.
Proiectul se va implementa în şapte judeţe din România, printre care şi Constanţa, şi opt districte din Bulgaria.

Datoriile şcolilor şi primăriilor vor fi plătite cu bani de la Guvern.
Guvernul a decis suplimentarea bugetului Ministerului Educaţiei cu 38 milioane lei, fonduri care vor fi utilizate în principal pentru plata datoriilor acumulate de şcoli faţă de firmele care au executat lucrări de construcţii şi reparaţii.
De asemenea, Executivul a mai decis să transfere 67 milioane lei către un număr total de 300 primării cu situaţii financiare dificile, pentru acoperirea datoriilor acestora.

Sportivii vor putea avea acces la suplimentele alimentare numai pe baza de reţetă medicală.
Cei care se ocupă de sănătatea sportivilor vor fi obligaţi să le prescrie doar suplimente care nu conţin precursori hormonali sau alte substanţe din Lista interzisă de Agenţia Mondială Anti-Doping.
De asemenea, punerea în vânzare a produsului se va face doar cu inscripţionarea pe etichetă a menţiunii “produs interzis sportivilor”.
Prevederile sunt cuprinse într-un proiect de lege al Ministerului Sănătăţii, supus dezbaterii publice.

Guvernul va da ajutoare de stat pentru energia regenerabilă.
Ieri a fost aprobată ordonanţa pe baza căreia va fi acordat ajutor de stat prin certificate verzi pentru producţia de energie regenerabilă, după ce asociaţiile din domeniu au reclamat de mai multe ori întârzierea adoptării acestui act normativ.
Legislaţia sprijină proiectele în energii regenerabile prin sistemul certificatelor verzi, care permite investitorilor recuperarea investiţiilor.
Certificatele verzi sunt acordate pentru energia electrică produsă din surse regenerabile şi livrate consumatorilor.