Arhiepiscopia Tomisului - 99,7 FM - Constanţa

Ştiri 1 octombrie 2011

Biserica Ortodoxă cinsteşte astăzi Acoperământul Maicii Domnului.
Această sărbătoare a fost instituită în amintirea unei minuni petrecute în Biserica Mănăstirii “Maica Domnului” din Constantinopol, în timpul împăratului Leon Înţeleptul, în secolele IX-X.
Stareţul mănăstirii, Cuviosul Andrei, a văzut o minune dumnezeiască, în care i s-a arătat Maica Domnului acoperind cu un sfânt omofor cetatea Constantinopolului.
Cuviosul Andrei l-a chemat şi pe ucenicul său, Epifanie, care, împreună cu ceilalţi părinţi, reuşesc să desluşească semnificaţia minunii şi să dedice o sărbătoare deosebită acestei puteri miraculoase, pe care Maica Domnului o arată faţă de neamul omenesc.
Acoperământul Maicii Domnului este ca un scut protector peste toţi creştinii Bisericii care se roagă cu credinţă pentru a fi izbăviţi de ispite şi de suferinţe.

Tot astăzi, Biserica Ortodoxă Română cinsteşte pe sfinţii cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani.
Sfântul Cuvios Iosif de la Bisericani a fost primul sihastru cunoscut în Muntele Bisericanilor şi întemeietorul mănăstirii cu acelaşi nume.
A fost tuns în monahism la Mănăstirea Bistriţa şi a deprins de la părinţii bătrâni viaţa duhovnicească, postul şi neîncetata rugăciune.
După ce a mers la Locurile Sfinte, Cuviosul Iosif s-a retras apoi în pustia de pe Valea Iordanului, unde a ajuns, în câţiva ani, sihastru vestit.
A trăit într-o peşteră, mai întâi singur, apoi cu 17 pustnici ucenici, întemeind prima comunitate duhovnicească românească cunoscută în Ţara Sfântă.
După năvălirea arabilor asupra Sfintelor Locuri, Cuviosul Iosif şi-a luat ucenicii şi a venit în Moldova, unde întemeiază un schit.
Mai târziu, schitul Cuviosului Iosif s-a numit Schitul Bisericani, adică „al evlavioşilor“, pentru că monahii se rugau aici cu lacrimi şi mulţi se vindecau de boli cu rugăciunea şi binecuvântarea Cuviosului Iosif.
Cuviosul Chiriac de la Bisericani a trăit la începutul secolului al XVII-lea la Mănăstirea Bisericani, care număra pe atunci peste 100 de călugări.
S-a retras în pustie, într-o peşteră din muntele lui Simon, unde a trăit singur timp de 60 de ani.
Este cunoscut ca unul dintre marii sihaştri din Carpaţi, având o viaţă pilduitoare: trăirea în desăvârşită lepădare de sine, smerenie şi în neîncetată rugăciune.
Sfântul Sinod a hotărât canonizarea celor doi sfinţi în anul 2008, împreună cu alţi 7 cuvioşi nemţeni.

Astăzi este Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice.
Data de 1 octombrie a fost dedicată omagierii şi respectării vârstnicilor de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în anul 1990.
Această iniţiativă a urmărit să atragă atenţia ţărilor membre ONU, asupra problemelor pe care le ridică îmbătrânirea demografică.
Începând din anul 1999, de Ziua Persoanelor Varstnice, au fost organizate peste 3.000 de marşuri, în circa 100 de ţări.