Știri 1 aprilie 2021

Biserica Ortodoxă o cinstește astăzi pe Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca.
A trăit între anii 355-431, iar viața i-a fost scrisă de patriarhul Sofronie al Ierusalimului.
La vârsta de 12 ani, a fugit de acasă și a devenit prostituată în oraşul Alexandria din Egipt.
Mai târziu, a ajuns la Ierusalim, unde a realizat starea ei de păcătoșenie și a simțit o mare dorinţă de îndreptare.
De aceea, a plecat în pustia de dincolo de Iordan, unde a vieţuit timp de 47 de ani.
În această stare a fost descoperită de un preot pe nume Zosima care a și împărtășit-o cu trupul și sângele Domnului.
Conform aceluiaşi preot, Cuvioasa Maria primise de la Dumnezeu daruri extraordinare, astfel încât a fost văzută cum mergea pe apa Iordanului și cum se înălța de la pământ în timpul rugăciunii.
S-a mutat la Domnul în anul 431, în timpul împăratului Teodosie cel Tânăr.
Sfânta Maria Egipteanca mai este cinstită și în a cincea duminică din Postul Mare.

IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va fi prezent în această seară, de la orele 18.00, la emisiunea de dialog duhovnicesc cu credincioșii „Cuvântul ierarhului”, de la Radio Dobrogea.
Întrebările se trimit NUMAI pe e-mail, la adresa radiodobrogea@gmail.com;
Apoi, de la ora 22.00, va oficia Acatistul Maicii Domnului la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța.

Rezistența la antibiotice tinde să devină principala cauză de mortalitate, la nivel mondial.
Astfel, până în anul 2050 am putea ajunge la peste 10 milioane de decese anual.
Impactul economic este extraordinar, estimat la 100.000 de miliarde de dolari, la nivel global.
În ultimii 30 de ani nu s-au mai descoperit noi clase de antibiotic.
Rapoartele, care vin din partea OMS, ale cercetătorilor, de la diferite grupuri, spun foarte clar că această problemă este una îngrijorătoare la nivel global.
Companiile nu mai doresc să investească în descoperire de noi antibiotice, pentru că aceste costuri sunt foarte mari, și riscurile pentru ele sunt și mai mari, spun cercetătorii.

România are primul simulator pentru instruirea populației în caz de incendii sau cutremur.
Este un centru mobil care va străbate țara pentru ca românii să învețe cum să reacționeze în situații de urgență.
Acesta permite simularea mai multor scenarii, folosind flăcări digitale, tehnologii de recunoaştere a pericolelor şi efecte multimedia.
Specialiștii ISU îi vor învăţa pe oameni cum să reacţioneze într-o situație de urgenţă, prin scenarii cât mai apropiate de realitate.
Centrul mobil de instruire a populaţiei realizat în Olanda a costat peste 400 mii de euro, o parte din bani fiind din donații. Va fi amplasat la Cluj-Napoca, iar de acolo va însoţi caravana “Fii pregătit”, în oraşele din ţară.

România a încheiat un acord cu Italia prin care un număr de 5 pacienţi români pe an vor putea să fie transplantaţi pulmonar.
Anunțul a fost făcut ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.
El a mai spus că există discuţii avansate şi cu un centru de transplant pulmonar din Franţa.
Pacienţii români care au nevoie de transplant pulmonar nu mai pot fi transplantaţi în România, pentru că centrul de transplant al Spitalului clinic Sfânta Maria din Bucureşti nu mai are acreditare.

Hărțile Google vor începe să direcţioneze şoferii pe rute ”prietenoase cu mediul”.
În aplicație, vor fi încărcate două niveluri noi de date, despre vreme şi calitatea aerului.
La început, noile detalii vor fi disponibile în Statele Unite, India, Australia şi Coreea, iar apoi extinse la nivel global.
Interfaţa prin care sunt oferite variantele de rute către destinaţie în Google Maps a fost redesenată, astfel încât să ofere o imagine mai cuprinzătoare asupra tuturor modurilor de transport şi a rutelor disponibile către destinaţie.
Utilizatorii vor putea să vadă şi să compare cât timp durează să ajungă la destinaţie în fiecare modalitate de transport.

Donarea de sânge micşorează riscul de a suferi de cancer sau infarct.
Oamenii de ştiinţă afirmă că acest lucru se întâmplă şi datorită faptului că scade nivelul fierului din organism, care, în concentraţii ridicate, poate îngroşa sângele.
De asemenea, donatorii pierd aproximativ 650 de calorii la fiecare jumătate de litru donată.
Oamenii de ştiinţă au realizat un studiu pe aproximativ 2.700 de persoane şi au constatat că cei care donează sânge prezintă cu 88% mai puţine riscuri de a face infarct decât cei care nu donează.
De asemenea, cei care donează sânge o dată la şase luni şi au între 43 şi 61 de ani prezintă un risc mai scăzut de infarct şi accident vascular cerebral.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept