Știri 14 octombrie 2020
A trăit în prima jumătate a secolului al 11-lea şi s-a născut în cetatea Epivat, în apropiere de Constantinopol, pe ţărmul Mării Marmara, într-o zi de vineri.
Încă din tinereţe a intrat în viaţa monahală, la o mănăstire de lângă Constantinopol.
Apoi, timp de mulţi ani a trăit o viaţă ascetică în mânăstirile din Constantinopol, Ierusalim şi de pe Valea Iordanului, după care, la vârsta de 25 de ani s-a întors în locurile natale, unde a trăit timp de doi ani.
La vârsta de 27 de ani s-a mutat la Domnul, iar moaştele sale au fost păstrate în cetatea Epivat timp de 200 de ani.
În jurul anului 1235, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Târnovo, în Bulgaria, apoi la Belgrad, iar în anul 1521 au ajuns la Constantinopol.
Un moment de referinţă în istoria Sfintei îl reprezintă anul 1641 când voievodul moldovean Vasile Lupu a adus moaştele Cuvioasei Parascheva la Iaşi, şi le-a aşezat în biserica ctitorită de el, biserica Sfinţii Trei Ierarhi.
În prezent, sfintele moaşte sunt depuse la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Generalizarea cultului Sfintei Parascheva în biserica noastră a fost hotărâtă de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la data de 28 februarie 1955.
Consumul de nuci este benefic pentru sănătatea inimii.
Ele conţin substanţe Omega-3 care au proprietăţi antioxidante şi antiinflamatoare, precum şi o cantitate mare de grăsimi mononesaturate.
Îmbunătăţirea semnificativă a profilului lipidic în organism reduce riscul de probleme cardiovasculare.
În urma unui studiu desfăşurat timp de 30 de ani, cu participarea a peste 200.000 de americani, s-a constatat că nucile reduc mortalitatea cu 45%.
Alte proprietăţi ale nucilor vizează încetinirea creşterii tumorale în cancerul de sân şi scăderea colesterolului din sânge.
Studenţii şi elevii îşi pot procura online legitimaţiile de călătorie cu trenul.
De asemenea, aceștia pot lua bilete şi prin automatele de vânzare, anunță CFR Călători.
Studenţii şi elevii care doresc eliberarea online a biletelor de tren trebuie să-şi creeze un profil de utilizator pe site-ul www.cfrcalatori.ro și să urmeze pașii indicați în platformă.
Românii care au lucrat în Uniunea Europeană pot obține recunoaşterea experienţei profesionale.
Ministerul Muncii a eliberat, din 2016 până în prezent, un singur atestat de recunoaştere a experienţei profesionale, unul dintre motive fiind acela că oamenii nu ştiu că, după o perioadă lucrată într-un stat european, unde au dobândit o calificare profesională, pot reveni acasă, pot realiza o muncă în acea specializare şi statul le poate facilita recunoaşterea automată a acestor calificări obţinute.
Violeta Alexandru a precizat că există o singură condiţie pentru obţinerea acestui atestat, şi anume aceea ca persoana respectivă să fi lucrat cu forme legale şi să demonstreze, cu acte, timpul lucrat în acel domeniu.
Cadrele didactice şi nedidactice ar putea primi un stimulent de risc pe perioada stării de urgenţă şi de alertă.
Deputaţii din Comisia pentru muncă şi protecţie socială au dat raport favorabil unui proiect de lege în acest sens.
Astfel, persoanlul didactic va beneficia de un stimulent de risc în cuantum de 2.000 de lei lunar, iar personalul nedidactic de 1.500 de lei.
Conducătorul unităţii de învăţământ va fi responsabil pentru întocmirea listei beneficiarilor.
Consiliul Europei constată „cu regret” că predarea limbii române în Vidin a fost întreruptă.
Consiliul recomandă Bulgariei într-un raport, promovarea învăţământului în limbile minorităţilor prin introducerea acestuia la nivel preşcolar şi secundar.
În prezent, se spune în document, limba română este predată doar ca limbă străină la Liceul Mihai Eminescu din Sofia, care permite studierea intensivă a limbii române şi unde se predau şi alte discipline în această limbă.
Schimbările climatice sunt principala cauză a dublării catastrofelor naturale în lume în ultimii 20 de ani.
În aceste dezastre și-au pierdut viața cel puțin 1,2 milioane de oameni și au fost înregistrate pagube de 3 mii de miliarde de dolari.
Cifra ar putea fi și mai mare, în condițiile în care numeroase state, în special din Africa și Asia, nu furnizează date privind impactul economic.
Informațiile apar într-un raport al Oficiului Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre.
Documentul arată că în ultimii 20 de ani s-au înregistrat peste 7.300 de dezastre naturale, de două ori mai mult decât s-au înregistrat în perioada 1980 – 1999.