Stiri 28 mai 2020

Biserica Ortodoxă prăznuieşte astăzi Înălţarea Domnului.
Această sărbătoare ne aminteşte de momentul biblic al finalizării activităţii pământeşti a Mântuitorului, la 40 de zile după Paşti.
Conform relatărilor din Noul Testament, pe drumul spre Betania din Ierusalim, Iisus Hristos s-a înălţat la cer în prezenţa apostolilor, ca garanţie a propriei noastre înălţări.
Sărbătoarea se regăseşte printre praznicele împărăteşti cele mai vechi, astfel că prima menţiune documentară a fost consemnată în anul 332, de unde aflăm că la Ierusalim, Înălţarea era prăznuită în aceeaşi zi cu Rusaliile, când se marca finalul perioadei pascale.
Delimitarea dintre cele două mari praznice s-a făcut la sfârşitul secolului al 4-lea.
Tot în secolul al 4-lea, Sfântul Ioan Gură de Aur ne-a lăsat o frumoasă predică la această sărbătoare, pe care el o numeşte „cinstită şi mare”, iar alte cuvântări găsim la Sfinţii Atanasie al Alexandriei şi Grigorie de Nyssa.
În secolul al 6-lea, Sfântul Roman Melodul compune Condacul şi Icosul sărbătorii, iar imnografii din secolele următoare compun canoanele din slujba Înălţării.
În unele părţi ale ţării, de astăzi şi până la Rusalii, creştinii se salută cu formula „Hristos S-a înălţat”.

Tot astăzi cinstim şi Ziua Eroilor, zi de sărbătoare naţională.
Pe data de 10 martie 1920, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca în Ziua Înălţării Domnului să se oficieze slujba parastasului şi pomenirea eroilor în toată ţara.
Pomenirea eroilor a fost interzisă din 1948 şi reluată prin hotărârile Sfântului Sinod din anii 1999 si 2001, când sărbătoarea Înălţării a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi Sărbătoare Naţională Bisericească.
Totodată, în anul 1995 autorităţile de stat au decis ca Ziua Eroilor să se cinstească în ziua Înălţării Domnului, iar în anul 2003, să devină zi de sărbătoare naţională.
Patriarhia Română a anunțat slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troiţele şi monumentele închinate acestora din ţară şi străinătate.
Totodată, clopotele bisericilor ortodoxe sunt trase, astăzi, în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară.

Prima recoltare de sânge în vederea obținerii plasmei pentru tratarea pacienților cu COVID-19 a avut loc la Centrul Regional de Transfuzii Sanguine Constanța.
Directorul CRTS, dr. Alina Dobrotă, a declarat că un bărbat vindecat de COVID-19 este primul donator de plasmă din județul Constanța.
Până în prezent, 11 pacienți vindecați și-au arătat disponibilitatea de a dona și mai mult de jumătate au intrat deja în etapa de preselecție.
Reprezentanții Centrului de Transfuzii fac apel la pacienții vindecați de COVID-19 să își dea acceptul pentru a deveni donatori de plasmă și a salva astfel bolnavii aflați în stare gravă.

Ceaiul consumat în exces poate avea efecte negative asupra sănătății.
Specialiștii avertizează că ceaiul preparat într-o concentraţie foarte puternică şi consumat des, la micul dejun, la prânz şi la cină, poate duce la tulburări de somn şi anxietate, deoarece creste nivelul de adrenalină, cofeină şi cortizol din sânge.
În plus, consumul excesiv de ceai poate provoca dureri de cap, greaţă şi arsuri la stomac şi poate reduce absorbţia de fier şi de calciu în organism.
Pentru a beneficia de toate efectele pozitive ale ceaiului, trebuie respectaţi timpii de infuzare de pe ambalaje şi temperatura apei, care nu trebuie să depăşească 95 de grade, atunci când facem infuzia.

Măștile și mănușile sunt obiectele care poluează, mai nou, mările și oceanele.
Activiștii de mediu trag un semnal de alarmă privind apariția unui nou tip de poluare.
Tot mai multe țări din Europa au decis redeschiderea turismului, iar localnicii și turiștii sunt sfătuiți să poarte echipamente de protecție menite să oprească infectarea cu virusul SARS-CoV-2, pe care însă le aruncă apoi la întâmplare.
În ultima perioadă, în Marea Mediterană, scafandrii au descoperit mănuși și măști aruncate, în largul Coastei de Azur.

Copiii și familiile vulnerabile au un acces tot mai redus la produse de bază.
Pandemia de coronavirus a determinat în România o creștere a vulnerabilităților copiilor aflați în situație de risc. Aceasta a dus la reducerea activității economice determinând o creștere a numărului familiilor ale căror venituri s-au redus, se arată într-un raport realizat de UNICEF.
Principalele dificultăți generate de pandemie, sunt: respectarea regulilor de izolare, nesiguranța locului de muncă al părinților și lipsa materialelor de igienă și protecție.
De asemenea, dificultățile privind accesul la servicii sunt legate de accesul la servicii medicale (58%) și de accesul la servicii educaționale (31%).

Alegerile locale ar putea avea loc la sfârșitul lunii septembrie.
Premierul Ludovic Orban a declarat că, după evaluările epidemiologilor, cel mai probabil în iulie – august vom avea o reducere foarte mare a numărului de cazuri de coronavirus, dacă se respectă regulile.
Ludovic Orban a mai precizat că alegerile parlamentare ar putea avea loc pe 6 decembrie, dacă situația o va permite.

ANM a emis o informare meteorologică de instabilitate atmosferica accentuată pentru toată țara.
Aceasta este valabilă până duminică la ora 23.00.
Astfel, vor fi averse, căderi de grindină, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și vijelii.
Ploile vor avea și caracter torențial, în intervale scurte de timp, sau prin acumulare, iar cantitățile de apă vor depăși 15…25 l/mp și pe arii restrânse 30…40 l/mp.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept