Știri 13 mai 2020

Slujbele religioase cu participarea credincioșilor vor putea fi oficiate în afara bisericilor din 15 mai.
Declarația a fost făcută de președintele Klaus Iohannis.
Credincioșii vor purta obligatoriu mască și vor păstra distanța de un metru și jumătate.
Șeful statului a mai spus că în a doua și a treia etapă aceste condiții vor fi rediscutate.

Proiectul de lege privind starea de alertă a trecut de Senat.
Potrivit actului normativ, starea de alertă nu poate fi instituită pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii însă a duratei, ceea ce înseamnă un nou vot în Parlament.
Legea prevede și că, pe perioada stării de alertă, pot fi restrânse unele drepturi și libertăți, pot fi închise restaurante, baruri, cafenele, hoteluri și magazine.
De asemenea, pentru deplasarea între localități, cetățenii vor avea nevoie de declarație.
Chiar dacă actul normativ va fi adoptat de Camera Deputaților și chiar dacă președintele Iohannis îl va trimite rapid la promulgare, el va intra în vigoare la începutul săptămânii viitoare.

Măștile de protecție vor fi distribuite în școli câte una la venire și una la plecare.
Ministrul Monica Anisie a declarat că va fi nevoie de noi reguli în școli, având în vedere că elevii nu vor mai putea sta câte doi în bancă şi nici unul în spatele celuilalt.
Totodată, ministrul a spus că nu va mai exista nicio unitate de învățământ fără asistență medicală.

Ediția din acest an a Nopții Europene a Muzeelor va avea loc în 14 noiembrie, potrivit unei propuneri a organizatorilor.
Inițial, Noaptea Muzeelor era programată pe 16 mai, dar a fost amânată din cauza epidemiei de coronavirus.
Anul trecut, ediția românească a evenimentului a atras peste 1 milion de vizitatori.

Proprietarii de case pot primi până la 15.000 de euro pentru a-și eficientiza energetic imobilele.
Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Costel Alexe.
Astfel, cei care dețin case vor putea să-și instaleze sisteme de termoizolație, ferestre, centrale de condensație, panouri solare, sisteme de iluminat cu LED și altele.
Ministrul a estimat că de Programul “Casa Eficienta Energetic”, al cărui buget este de 100 de milioane de euro, vor putea beneficia aproximativ 9.000 de proprietari de case.

Stimulentul acordat personalului medical implicat în tratarea bolnavilor de COVID-19, va fi acordat în două tranşe, în lunile mai şi iunie.
Anunţul a fost făcut de ministrul fondurilor europene, Marcel Boloş.
El a precizat, în acest context, că este vorba de 120 de milioane de euro, bani care au fost relocaţi din proiectele pe care le avea în derulare Ministerul Fondurilor Europene.
Ministrul a mai menţionat că asistenţii sociali beneficiază de suportarea costurilor cu salariile pentru serviciile sociale de sprijin la domiciliu.

Parlamentari din toată lumea cer anularea datoriilor celor mai sărace țări.
Potrivit acestora, ţările sărace au nevoie de fiecare cent pentru a avea grijă de populaţie, în loc să achite “datorii nesustenabile” către marile instituţii financiare internaţionale.
Oficialii Băncii Mondiale au precizat că analizează moduri de extindere a sprijinului către cele mai sărace ţări ale lumii, dar au avertizat că anularea datoriilor ar putea afecta ratingul de credit al instituţiei şi ar reduce capacitatea sa de a acorda fonduri în condiţii avantajoase statelor membre.

Statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să-și redeschidă frontierele pentru sezonul turistic după 15 iunie.
Comisia Europeană apreciază că acest lucru va fi posibil dacă sistemele de sănătate sunt pregătite în această privinţă.
Restricțiile impuse de pandemia de coronavirus au blocat în ultimele două luni sectorul turistic, care contribuie cu aproape 10% la PIB-ul Uniunii Europene.

Notele elevilor minori pot fi trecute în catalog cu acordul elevului sau al părintelui.
Declarația a fost făcută de ministrul Educației la sfârșitul lunii aprilie, imediat după publicarea unui ordin de ministru privind organizarea cursurilor online.
Potrivit ordinului, prezența la cursurile online a elevilor care au această posibilitate este obligatorie.

Dunărea s-a micşorat cu 134 de kilometri în lungime în ultimele două secole.
Studiile au arătat de asemenea că Dunărea a devenit cu 40% mai îngustă de la jumătatea secolului al XIX-lea.
Cercetarea a ajuns la concluzia că aceste schimbări au fost provocate de intervenţiile în scopul îndreptării cursului fluviului, precum şi în urma măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi a construcţiei de baraje.
Cu o lungime de 2.850 de kilometri, Dunărea este al doilea cel mai mare fluviu din Europa, după Volga, pe teritoriul Rusiei.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept