Știri 19 februarie 2018

Astăzi, în Biserica Ortodoxă începe Postul Mare.
Este cel mai aspru şi cel mai lung post dintre posturile rânduite de biserică.
El ne aduce aminte de cele 40 de zile pe care Mântuitorul le-a postit în Muntele Carantaniei, înainte de a ieşi la propovăduire, dar şi de toate perioadele de 40 de zile mai însemnate din istoria Vechiului Testament.
Durata totală a postirii este de 48 de zile, până la Duminica Învierii Domnului, deoarece după Postul Mare urmează Săptămâna Patimilor.
În tot acest timp, credincioşii consumă alimente de post şi participă la slujbele special rânduite în biserică pentru această perioadă.
Dezlegări la peşte vor fi numai de sărbătoarea Buneivestiri, pe 25 martie şi în Duminica Floriilor, pe 1 aprilie.

În Postul Mare credincioşii pot participa la slujbele speciale rânduite de Biserică.
Acestea încep chiar din această seară, cu slujba Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, slujbă ce va fi săvârşită în primele 4 zile ale acestui post.
La catedrala arhiepiscopală Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia slujba Canonului de la ora 17.
Miercuri și vineri de la ora 8, Ierarhul nostru va săvârşi Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite.
Vineri, de la ora 17.00, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Taina Sfântului Maslu la biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din Năvodari.
Slujba Canonului cel Mare este un imn liturgic dedicat pocăinţei pe care suntem datori să o facem faţă de Dumnezeu, din cauza păcatelor şi greşelilor noastre.
De asemenea, o altă slujbă specială din acest post va fi şi slujba deniilor din a 5-a şi ultima săptămână a postului, cea a Patimilor Domnului.
Slujba Canonului cel Mare se va transmite în direct la postul nostru de radio și video pe pagina de Facebook a Arhiepiscopiei Tomisului.

Astăzi se împlinesc 142 de ani de la nașterea sculptorului român Constantin Brâncuși.
În anul 2016 a fost marcată pentru prima dată ziua de naștere a lui Brâncuși ca sărbătoare națională, potrivit unei legi adoptate în luna decembrie a anului 2015.
Ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal.
Cu această ocazie, atât în țară, cât și în străinătate au loc manifestări culturale.

Constănțenii sunt așteptați să doneze sânge.
Centrul Regional de Transfuzii Sanguine Constanța anunță că persoanele care nu pot dona în timpul săptămânii, o pot face sâmbătă, 24 februarie, între orele 9 și 13.
Numărul donatorilor se menține în această perioadă la un nivel insuficient, iar pacienți cu boli grave, copii și adulți, au nevoie de tratament transfuzional.

Medicii de familie vor putea efectua o serie de servicii noi.
Este vorba despre spirometrii, pentru măsurarea astmului bronşic şi a bolii cronice respiratorii obstructive.
De asemenea, vor putea măsura continuu tensiunea arterială pentru 24 de ore tip holter pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare confirmate.
Totodată, medicii de familie vor putea recomanda efectuarea analizelor de depistare a infecţiei cu viruşii hepatitelor cronice B şi C pentru toate categoriile de asiguraţi.
Noile servicii sunt prevăzute în proiectul Normelor metodologice de aplicare, în acest an, a Contractului-cadru în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Mâncatul în ritm lent poate scădea cu 42% riscul de obezitate.
Experții au analizat informații privind starea de sănătate a 60.000 de persoane cu diabet din Japonia, care au fost supuse unor consultații regulate între anii 2008 și 2013.
Ei au descoperit că în comparaţie cu persoanele care mâncau foarte repede, cei care mâncau cu viteză normală aveau un risc cu 29% mai mic de a deveni obezi, iar în cazul celor care consumau hrana în ritm lent riscul de obezitate observat a fost cu 42% mai mic.
De asemenea, obiceiurile de a consuma gustări după ultima masă principală şi luarea cinei cu mai puţin de două ore înainte de culcare, au fost asociate cu un risc mai mare de supraponderalitate.

Consumul zilnic de mâncare preparată de fabrică, inclusiv cereale, pizza şi prăjituri sporeşte riscul îmbolnăvirii de cancer cu 25%.
Așa arată un studiu realizat în Franţa.
În plus, cercetătorii se tem că hrana procesată ar putea depăşi în nocivitate efectele zahărului şi grăsimilor pe care le conţine.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasificat carnea procesată de tipul kaizerului sau şuncii drept cancerigenă, dar şi legumele sărate la conservă sunt considerate alimente „procesate”.

Cercetătorii americani au descoperit o nouă familie de antibiotice în mostre de sol.
Compuşii naturali ar putea fi utilizaţi pentru combaterea infecţiilor greu de tratat.
Testele au demonstrat că aceşti compuşi vindecă mai multe afecţiuni bacteriene care au devenit rezistente la majoritatea antibioticelor existente, printre acestea numărându-se superbacteria Stafilococul auriu.
Afecţiunile rezistente la medicamente reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii globale.
Acestea sunt răspunzătoare de moartea a circa 700.000 de persoane anual la nivel mondial, motiv pentru care este necesară identificarea de urgenţă a unor noi tratamente.

Farmaciştii nu vor mai putea elibera pacienţilor medicamente la bucată, de anul viitor.
De asemenea, ei vor anunţa orice problemă apărută la un medicament, prin intermediul unui sistem de verificare impus de o directivă a Uniunii Europene, pentru toate ţările membre.
Producătorii de medicamente trebuie să se conformeze acestei directive, prin imprimarea pe medicamente a unei serii unice şi printr-un dispozitiv de protecţie, astfel încât să prevină deschiderea cutiei.
Măsurile urmăresc să împiedice intrarea pe piaţa europeană a produselor contrafăcute, în contextul în care între 2013 și 2017 au fost raportate 400 de incidente de falsificare a medicamentelor.