Av. Maria Vasii: Acuzarea IPS Teodosie este în afara legii.

Interviul acordat de către avocatul Înaltpreasfințitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, televiziunii Neptun TV, în emisiunea „Cu capsa pusă” din 20 martie 2017, realizată de Monixa Coroiu.

Monixa Coroiu, realizator  (MC): Sunt foarte multe comentarii care se fac pe marginea acestui dosar. Cum proiectați dumneavoastră, în spațiul public, dosarul pe care-l are Înaltpreasfințitul Teodosie?

Avocat Maria Vasii (AMV): Vă mulțumesc pentru întrebare și vă mulțumesc că onorați personalitatea publică a Înaltului Teodosie prin dezbatere corectă asupra cazului său. La rândul meu am cerut sfatul unui domn expert, din Bruxelles, care a fundamentat politicile agrare ale Uniunii Europene și ceea ce vă voi spune se bazează pe concluziile preliminarii pe care le-am primit de la Bruxelles. Această poziție oficială, însă, o veți auzi direct din gura domnului expert care va veni în România la dezbaterea cauzei Înaltului Teodosie și va susține în fața judecătorilor punctul de vedere autorizat.

Așadar, pentru a discuta de infracțiunea prevăzută de articolul 18, indice 1 din legea 78 / 2000, temeiul legal în baza căreia este acuzat Înaltul Teodosie, ar fi trebuit ca procurorii să depisteze un fals într-un înscris semnat de Înaltul Teodosie prin care se afirma, de exemplu, că Arhiepiscopia folosește o suprafață de vie care, în realitate, nu exista și atunci eram în plin câmp de aplicare a acestei legi și răspundea penal. Deci, dacă se declara o suprafață inexistentă.

În realitate, Înaltului Teodosie nici măcar procurorii nu-i aduc o asemenea acuzație. În fapt, pentru că nu pot afirma că ar fi declarat în fals suprafața, procurorii îl acuză pe Înaltul Teodosie că, pe această suprafață pentru care a fost acordată subvenția au fost depistate în teren buruieni și nu vie, dar această situație nu e prevăzută de lege, respectiv pentru buruieni nu se aplică legea penală. Se aplica pentru un fals în declarația privind întinderea suprafeței.

De aceea, eu spun că restul discuțiilor despre probe  nu pot fi făcute, pentru că nu ne găsim într-o situație care să se oglindească în lege. Veți vedea că, potrivit opiniei specialiștilor de la nivelul Uniunii Europene, de la nivelul Bruxelles-ului, pentru situația unor producții care nu reflectă investiția în acele terenuri, cel mult APIA trebuia să anunțe Episcopia că sunt aceste probleme, se făceau anumite regularizări, puteau fi sistate plățile până când se intra în normalitate, dar sub nicio formă nu se putea ajunge la o acuzație penală cu privire la producție, cu privire la randamentul acelei plantații. Aici a greșit procurorul, nu am niciun dubiu. La finalul judecății nu va putea fi o altă soluție decât de scoatere a Înaltului de sub acuzații.

Ce este însă de remarcat, procesul nu trebuia să continue, procurorul trebuia să observe că nu poate suprapune situația Arhiepiscopiei Tomisului cu privire la ferma Nazarcea peste ceea ce legea penală prevede. Apoi, mai este o împrejurare. Pentru modul de derulare a fondurilor europene, fie și cele prin APIA, Uniunea Europeană a creat un organism special pentru a investiga cazurile de fraudă și acesta este OLAF-ul, cu reprezentare în România printr-un așa-zis Departament de Luptă Împotriva acestor fraude europene, DLAF-ul. Ei, acest organism s-a sesizat după ce noi am făcut vorbire în sală că doar ei erau specializați, DNA-ul i-a sesizat, dar DLAF-ul nu a făcut nicio investigație reală, pentru că și-a dat seama că nu este cazul de fraudă și era un abuz să dezvolte o acuzație cu privire la Înaltul Teodosie. Și, atunci, iarăși ne întrebăm: cum și-a permis DNA-ul să meargă cu o investigație pentru care nu avea autorizarea legală, pentru că era acest organism competent?

 

MC – Deci, nu există vreun act sau vreo sesizare din partea acestui organism de control specific pentru activitățile cu fonduri europene de acest gen?

AMV – Nu. Ca să am o investigație a DNA-ului, DLAF-ul făcea cercetări, vedea dacă este caz de anchetă penală și, apoi, toată documentația se transmitea către DNA. Aici a fost operațiune inversă. DNA-ul s-a sesizat, nu știm pe ce motiv și cine anume a determinat această anchetă peste lege, după care s-au adresat și DLAF-ului.

De asemenea, nu avem nicio reclamație de la APIA, de asemenea nu avem nicio investigație cu privire la funcționarii de la APIA care ei erau responsabili cu privire la modul în care Înaltul Teodosie sau Arhiepiscopia ar fi fost informați cu privire la modul de acordare a subvențiilor și cu privire la dosarul Arhiepiscopiei.

 

MC – Doamna avocat, eu nu sunt de specialitate, dar după tot ceea ce ați expus dumneavoastră, întrebarea mea, de bună credință, este până la urmă ce există în acest dosar?

AMV – Foarte bine gândiți. Vreau să vă spun că în ceea ce privește acest articol din legea 78/2000, odată cu punerea în aplicare a noului Cod Penal, prin legea de punere în aplicare, prin legea 187, s-a introdus un articol special, care spune că suntem în ipoteza acestei fapte doar dacă au fost socotite ca nereguli săvârșite cu rea credință, s-a introdus noțiunea de rea credință. Unde este reaua credință pe seama Arhiepiscopiei și a Înaltului, câtă vreme nu există nicio mică notificare din partea APIA cum că acolo ar fi o neregulă cu privire la acele suprafețe.

 

Pr. Eugen Tănăsescu – mai mult, dacă-mi permiteți, din ce știu, în 2013, APIA chiar a constatat că e în regulă. S-a făcut un control.

AMV: Corect. Și aceeași funcționari de la APIA și acea societate de topografie care a mers în teren și a făcut măsurătorile și toată documentația sunt cei care, după ce-i cheamă procurorul DNA își schimbă total opinia și peste propriile lor socoteli, peste propriile lor investigații în teren, acum, la comanda procurorului DNA vin și tăgăduiesc totul. Cum se poate așa ceva, iar ei să nu fie trași la răspundere?  Păi atunci, cum ai făcut primele investigații la controlul pe teren în care ai spus altceva.

 

MC: Concret, ce ați cerut dumneavoastră după tot ceea ce ne-ați expus vizavi de acest dosar, care a fost cerința dumneavoastră?

AMV: – Noi am depus aceste cereri de a se constata nulitatea rechizitoriului și a actelor de urmărire pentru că ele au fost întocmite în afara autorizării date de lege, în afara legii și, în aceste condiții, procurorul are 10 zile la dispoziție, atât i-a acordat judecătorul pentru ca procurorul să răspundă, iar la următorul termen de judecată noi ne spunem punctul de vedere, procurorul își spune punctul de vedere, judecătorul va pronunța o hotărâre. Acea hotărâre cu privire la legalitatea rechizitoriului sau a contestației, se va judeca la Înalta Curte de Casație și Justiție și, în măsura în care judecătorul din Constanța va fi supus la vreo presiune care să încline balanța justiției, oricum, am încredere că Înalta Curte va avea forța necesară să judece obiectiv și, în aceste condiții, soluția nu poate fi decât una corectă, una care va constata că Serviciul Teritorial Constanța al Direcției Naționale Anticorupție a fost într-o profundă eroare atunci când a socotit că poate desfășura o anchetă prin care să pună sub acuzare pe Înaltul sau Arhiepiscopia pentru nereguli în ce privesc fondurile APIA.

 

MC: Vreau să vă întreb un lucru și acum ne depărtăm puțin de cazuistica aceasta, de acest dosar și mă pun în pielea unui telespectator care ne urmărește în acest moment și care se gândește și el, un om, din mediul rural, din România, care și el are în lucru, pentru terenul pe care l-a moștenit de la părinți, un contract cu APIA, a derulat același tip de activitate. După tot expozeul dumneavoastră, mă gândesc că dacă aș fi în locul omului respectiv, eu m-aș teme pentru o procedură de acest gen. Mi se pare că trăim într-o țară în care orice este posibil la un moment dat, nimeni nu mai aplică prezumția de nevinovăție și din start ești plimbat în spațiul public, pe la televiziuni ca un om care ai înfăptuit niște lucruri, urmând ca tu, într-un final, să reușești să arăți că ești nevinovat.

AMV: Se discută în mediile juridice despre principiul securității juridice. Orice cetățean are dreptul să se simtă în siguranță în țara lui și chiar dacă cere și primește fonduri de la APIA pentru terenul lui să le folosească cu încredere fără să-i fie teamă că într-o bună zi vine DNA-ul sau un alt procuror și îl pune sub acuzare și îi cere banii înapoi. Pentru aceasta, avem nevoie ca judecătorii să fie în asemenea măsură pregătiți din punct de vedere juridic, dar și cu minte curată, astfel încât, în asemenea situații să vină cu această corecție, respectiv să socotească în mod corect lucrurile și să vadă că nu discutăm de rea-credință, chiar dacă a existat o eroare și un cetățean a declarat o suprafață mai mare sau mai mică și să judece lucrurile în mod corect, să nu pună sub acuzare oameni pentru fapte care nu au ce căuta în domeniul penalului și așa sunt inserate suficiente nenorociri în țară, să zicem, fapte penale: omoruri, vătămări corporale, distrugeri, violuri. Acestea sunt de domeniul penalului.

Or, în modul în care ați văzut, noi mai ieșim în public și facem discuții despre securitatea juridică, o facem pentru că avem încredere că avem un corp de magistrați care chiar vor să răspundă și în fața oamenilor, și în fața lui Dumnezeu, pentru judecata dreaptă pe care o fac . De aceea, nu cred că nu mai putem permite judecăți de conjunctură, să avem un număr statistic de condamnări pentru Fondurile Europene, să refuzăm acest mod de a prezenta statistic condamnările. Trebuie să încurajăm o viață curată, o viață normală, o viață onestă și dacă oamenii greșesc să-i informăm și dacă un om nu e un infractor care să facă rău în jurul lui trebuie să îl ajutăm să depășească o situație de criză și să reintre în societate în mod normal. Trebuie să ne încurajăm unii pe alții, să trăim frumos unii cu alții, să ne bucurăm unii de alții.

În cazul Înaltului Teodosie am constatat cu durere că oameni care nu au gânduri bune față de Biserică abia au așteptat să găsească acest zvon despre proces ca să lovească cu noroi atât în Înaltul Teodosie, cât și în Biserică. Și nu este corect să încurajăm acest mod de a se manipula opinia publică prin exagerarea unor informații, prin prezentarea lor deformată.

 

MC: Dar, vă întreb acum pe dumneavoastră că sunteți un profesionist. Nu doar Înaltpreasfințitul Teodosie, ci orice cetățean care este în această ipostază, care are imaginea defăimată, da, călcată în picioare, după ani de muncă în cazul domniei sale în această instituție a Bisericii, dar sunt oameni în situații similare care nu au niște funcții grozave, dar defăimarea aceasta există. Cum ne mai putem păstra, să zicem așa, demnitatea, imaginea noastră într-o țară în care defăimăm atât de ușor, călcăm în imagine, distrugem, după care vine Statul și spune: domnule, dintr-o regretabilă eroare sau cum am văzut în multe alte dosare, nu în acesta, dar în altele, DNA-ul își retrage acuzațiile. Pur și simplu. Gata.

AMV: Cu ajutorul dumneavoastră, jurnaliștilor. De multe ori constat că nu îndreaptă lucrurile procurorii șefi sau judecătorii în funcțiile cele mai mari într-o instanță, deseori corecțiile se fac mult mai ușor prin televizor. Observ că modul în care este adusă în spațiul public o persoană contează mult mai mult decât ce se întâmplă într-o procedură judiciară.

Dacă dumneavoastră, jurnaliștii, ați responsabiliza mai mult societatea, în sensul de a nu perpetua faptele negative sau blamările unei persoane ci, dimpotrivă, măsura în care ați cere echilibru, pace socială, trebuie să nu ne mai fie frică de aceste concepte, ele nu sunt comuniste, țin de o abordare de oameni cinstiți, de oameni deschiși să trăiască între ceilalți. Eu cred că așa-i putem încuraja și pe judecători, și pe procurori să nu le mai fie teamă să dea hotărâri de achitare pentru că nu-i mai pune nimeni sub acuzare pe ei, pe judecători, dacă își permit să vină cu o părere contrară a procurorilor. Și eu dacă aș fi procuror aș acuza. Niciodată nu aș putea fi procuror, desigur, însă vreau să zic că și procurorii au rolul lor, sunt foarte mulți oameni care distrug pe ceilalți oameni.

Sunt oameni care merită condiții foarte bune de pușcărie, dar care poate că mă doare să spun acest lucru, fac rău celorlalți, merită izolați de oameni. De aceea, și procurorii au rolul lor foarte bine definit, doar că ar trebui să eliberăm și pe procurori de presiunea de a pune sub acuzare ca să avem număr statistic de condamnări pe fonduri europene, pe corupție, pe evaziune, să le dăm putere să judece cu adevărat, să aprecieze și dânșii când merită o persoană să fie izolată, să fie pusă sub acuzare și când merită să manifeste prudență, pentru că așa cum a sesizat Înaltul Teodosie s-a format zeci de ani ca slujitor al lui Dumnezeu, a învățat concepte religioase și noi, acum, îl punem la zid pentru chestiuni administrative? Pentru că pe o parcelă sunt buruieni sau nu sunt buruieni? De când buruiana, într-adevăr așa spuneau oamenii simpli din jur, de când buruiana a ajuns să fie faptă penală? Pentru că despre asta-i vorba aicea.

MC – Da, vă mulțumesc mult pentru prezență, vă doresc spor la lucru și succes!

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept