Știri 19 ianuarie 2017
Cu acest prilej, Mănăstirea de lângă localitatea 23 August își va sărbători unul din hramuri.
Înalt Prea Sfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va oficia Sf. Liturghie, duminică, de la ora 8.45 la acest lăcaș de cult.
Arhiepiscopia Tomisului organizează o serie de evenimente dedicate Anului comemorativ Patriarhul Justinian și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română.
Departamentul Cultural-Educațional al Arhiepiscopiei Tomisului va lansa, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, un proiect amplu intitulat „Apărători ai ortodoxiei între Dunăre și Mare în timpul comunismului”, care se va desfășura în două etape.
Prima etapă va debuta duminică, 22 ianuarie, la parohia „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Medgidia, cu comemorarea preoților Teodor Voineagu și Dumitru Rogoveanu, foști deținuți politic.
Prima parte a proiectului se va încheia pe 26 martie, la 40 de ani de la trecerea la cele veșnice a Patriarhului Iustinian cu un simpozion la biblioteca Arhiepiscopiei Tomisului.
Cea de a doua parte a proiectului va începe pe 27 mai, cu simpozionul: „Rezistența Bisericii Ortodoxe Române sub comunism”, la Mănăstirea Dervent și se va încheia pe 17 noiembrie.
De asemenea, pe 17 iunie, în cadrul aceluiași proiect se va desfășura procesiunea: „Pe urmele pătimitorilor de la Canal”, cu plecare de la Monumentul Memorial Poarta Albă până la Mănăstirea Sfinților Români, Galeșul.
Programul complet al evenimentelor se găsește pe pagina de Facebook ce poartă numele proiectului Apărători ai ortodoxiei între Dunăre și Mare în timpul comunismului.
Două drumuri din județul Constanța au fost redeschise.
Este vorba despre DN 22 Lumina – Mihai Viteazu şi DN 22A Hârşova – limită cu judeţul Tulcea.
Potrivit reprezentanților poliției, în județul Constanța DN 2A Mihail Kogălniceanu – Hârşova este închis.
Pe autostrada A2 București – Constanța se circulă pe ambele sensuri, cu precizarea că pe tronsonul Drajna-Fetești se merge controlat, în coloană, autovehiculele fiind însoţite de utilaje de deszăpezire şi de echipaje de poliţie.
Pedepsele până la 5 ani ar putea fi grațiate integral.
Așa prevede proiectul promovat de Ministerul Justiţiei.
Potrivit acestuia, va fi grațiată şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani, precum şi a celor cu boli incurabile în faze terminale.
Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei.
Proiectul prevede că OUG intră în vigoare pe 18 februarie 2017 și a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei.
Sute de persoane au ieșit ieri în Piaţa Universităţii din Capitală pentru a protesta faţă de proiectul de ordonanţă de urgenţă.
Proteste similare au avut loc în mai multe orașe din țară, precum Iași, Sibiu și Cluj-Napoca.
De luna aceasta a intrat în vigoare o taxă pentru depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei pe tonă.
Măsura este menită să încurajeze colectarea selectivă a deşeurilor şi nu aruncarea lor la grămadă.
În unele oraşe, serviciile de salubritate au transferat acest cost suplimentar către oameni, mărind taxa de salubrizare.
La Constanţa, taxa rămâne la fel, cel puţin deocamdată, după cum a declarat directorul adjunct al SPIT Constanţa, Gabriela Ganea.
Sumele alocate de Stat pentru elevi și preșcolari vor crește.
Suma crește de la 3.043 de lei/an la 3.740 de lei, potrivit a două hotărâri adoptate ieri de Guvern.
Unitățile de învățământ preuniversitar primesc finanțare de bază, în limitele costului standard per elev, de la bugetul de stat, din sumele defalcate din TVA-ul prin bugetele locale.
După cum precizează Guvernul, pe baza acestui cost se finanţează cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora pentru unităţile de învăţământ.
Reducerea cantităţii de alimente consumate zilnic poate creşte calitatea vieţii.
Așa susţin specialiștii în nutriţie americani, care au efectuat un studiu la care au luat parte 218 voluntari, cu o greutate corporală normală.
Jumătate dintre voluntarii care au luat parte la acest experiment au fost rugaţi să reducă cu 25%, pentru o perioadă de doi ani, caloriile din consumul zilnic de alimente, în timp ce restul s-au alimentat la fel ca înainte de efectuarea acestui studiu.
Voluntarii care se înfometau au pierdut aproximativ 10% din greutatea corpului.
Oamenii de ştiinţă americani susţin că există dovezi foarte clare şi studii ştiinţifice care atestă faptul că organismul are mult mai multe resurse de a gestiona problema aportului redus de calorii şi nutrienţi decât excesul, iar unele boli apar din cauza excesului de alimentaţie.
Programul ‘Prima chirie” a fost aprobat ieri în şedinţa de guvern.
Statul va acoperi 75% din cheltuielile cu chiria şi cu utilităţile, dar nu mai mult de 900 de lei, pentru şomerii care se angajează la o distanţă mai mare de 50 de km faţă de localitatea unde au domiciliul.
Banii se acordă celor care au venituri nete lunare egale sau mai mici de 5.000 de lei şi care se încadrează în muncă cel puţin un an.
Prima de relocare se acordă trei ani şi nu se cumulează cu prima de încadrare sau cu prima de instalare prevăzute în lege.
Senatul a respins ordonanţa care le interzice managerilor de spitale să aibă funcţii de conducere în partide.
Interdicţia a fost una dintre măsurile de reformare a sistemului medical, adoptate de cabinetul Cioloş.
Ordonanţa prevedea că oricine putea deveni managerul unui spital clinic, nu doar cadrele universitare sau medicii primari.
De asemenea, şefii spitalelor nu aveau voie să conducă, administreze sau să controleze partide politice.
Restricţii erau şi pentru rudele de până la gradul patru ale managerilor.
Acestea nu aveau voie să deţină părţi sociale în societăţi comerciale care aveau legătură cu spitalul.
Rectorii universităţilor sunt mulţumiţi de decizia senatorilor, deoarece ei ceruseră fostei conduceri a ministerului Sănătăţii să nu adopte ordonanţa.
În acest caz votul final aparţine Camerei Deputaţilor.
Anul 2016 a fost cel mai cald de la începutul înregistrărilor de date privind temperaturile în 1880.
Potrivit Agenției americane pentru oceane și atmosferă, acesta reprezintă cel de al treilea record anual consecutiv de căldură.
Astfel, pentru întregul an 2016 temperatura la suprafața uscatului a fost cu 1,43 °C superioară mediei din secolul al XX-lea, fiind cea mai ridicată din 1880 și depășind precedentul record din 2015, de 0,10 °C.
Arctica a avut anul trecut cele mai calde 12 luni de la începutul centralizării datelor privind temperaturile în această regiune în 1900, ceea ce a dus nu numai la o topire fără precedent a banchizei dar și la formarea cu întârziere a gheții în toamna anului trecut.