Știri 2 februarie 2016

Biserica Ortodoxă prăznuieşte astăzi Întâmpinarea Domnului.
Această sărbătoare face parte din rândul sărbătorilor împărăteşti ale Bisericii şi prăznuieşte momentul în care Sfânta fecioară Maria, la 40 de zile de la naşterea pruncului Iisus, vine la templul din Ierusalim, conform rânduielilor Vechiului Testament.
La templu, pruncul Iisus va fi întâmpinat de către dreptul şi bătrânul Simeon, căruia i se vestise de către Duhul Sfânt că nu va vedea moartea până ce nu va vedea pe Hristos, după cum ne relatează Sfântul evanghelist Luca.
Atunci dreptul Simeon a rostit frumoasa rugăciune ce se rosteşte în biserică la slujba vecerniei „Acum slobozeşte pe robul Tău Stăpâne”, şi totodată a profeţit sfintei Fecioare Maria suferinţele prin care va trece la patimile lui Hristos.
Prima atestare documentară a acestei sărbători se găseşte în însemnările de călătorie ale pelerinei Egeria, care scrie că sărbătoarea se ţinea prin anii 382-384, la Ierusalim, la 40 de zile de la Naşterea Domnului.
Ziua următoare acestei sărbători, 3 februarie, este ziua în care Biserica Ortodoxă cinsteşte pe dreptul şi bătrânul Simeon împreună cu sfânta proorociţă Ana, cele două personaje care au luat parte la momentul Întâmpinării Domnului.
Cu acest prilej,IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va oficia de la ora 8.45 Sf. liturghie la Mănăstirea „Întâmpinarea Domnului”, din apropierea orașului Năvodari, așezământ monahal care își prăznuiește cel de-al doilea hram.

O biserică foarte veche a fost descoperită într-un oraș subteran din Cappadocia (in Turcia).
Biserica a fost găsita în timpul lucrărilor de excavare întreprinse pentru construirea unei case în orașul mic Nevșehir, aflat pe platoul anatolian central.
Autoritățile locale au declarat că vechea biserică ar putea deveni unul dintre principalele obiective de pelerinaj creștin.
Potrivit primarului orașului Nevșehir, zidurile bisericii sunt decorate cu fresce frumos conservate, ce conţin scene ale Înălțării și Judecăţii de Apoi.
Arheologii spun că biserica datează din secolul 5 d. Hr.

Întâlnirea internaţională „Creştini şi păstori pentru Biserica de mâine” s-a încheiat sâmbătă la Roma.
Tema în acest an a fost Biserica milostivirii.
La această întâlnire au participat aproximativ 100 de episcopi catolici din Europa, Asia, Africa şi Statele Unite, iar ca invitaţi episcopi ortodocşi, anglicani, luterani şi armeni.
Din partea Bisericii Ortodoxe Române au participat, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Înaltpreasfinţitul Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, şi Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcei.
Conferinţele desfășurate au subliniat importanţa milostivirii în viaţa Bisericii şi a creştinilor și responsabilitatea Bisericilor creştine de întrajutorare a semenilor.

România va începe demersurile pentru înfiinţarea unei flote NATO în Marea Neagră, de luna viitoare.
Este vorba despre o grupare maritimă de nave militare a țărilor de la malul marii, partenere ale alianţei.
Potrivit ministrului Apărării Naţionale, Mihnea Moțoc, “scopul va fi unul de apărare și descurajare”.
O flota NATO în Marea Neagră, din care România să facă parte, este o prioritate strategică a Armatei Române și ar trebui să fie funcţională până la toamnă.
Propunerea României va intra în marile planuri geostrategice în care interesele marilor puteri privesc atât Siria cât și Ucraina.

Românii nu vor mai avea voie sa fumeze in spatiile publice închise, din 16 martie.
Legea care interzice fumatul în spațiile publice închise a fost publicata in Monitorul Oficial.
Astfel, fumatul va fi interzis în spatiile închise de la locul de munca, la locurile de joacă pentru copii, în unităţile sanitare și de învăţământ.
În restaurante, cafenele și în cluburi, ţigările, chiar si cele electronice, sunt interzise.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea, vineri, după ce judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit ca prevederile modificate respecta Legea fundamentala.

Oamenii de ştiinţă britanici vor putea să modifice embrioni umani.
Este prima data si prima tara unde se aproba o astfel de solicitare.
Totuşi, va fi ilegala implantarea de embrioni modificaţi.
Decizia este una controversata si reprezintă începutul aşa-zişilor copii modificaţi genetic.
Experimentele se vor face in perioada de şapte zile după fertilizare, perioada in care de la ovulul fertilizat se ajunge la o structura cu 200 – 300 de celule.
Experții au explicat că se doreşte o mai bună înţelegere a genelor necesare pentru ca un embrion uman să se dezvolte cu succes intr-un bebeluş sănătos.

Mașinile abandonate din Constanța vor fi ridicate de Poliția Locală.
În prezent, zeci de autoturisme ţin ocupate locurile de parcare de mai mult de un an.
Mașinile care vor fi ridicate de polițiștii locali vor fi cele care nu au mai fost mutate din loc de mai mult de un an și care prezintă indicii clare că nu mai pot fi folosite.
Ridicarea autovehiculului se va face după ce Poliția îl sesizează pe proprietar să își mute bunul.
Imediat ce vor fi efectuate toate demersurile va începe ridicarea mașinilor.

Familia Nan a pierdut procesul în Norvegia.
Instanța și-a motivat decizia spunând că părinții nu au vrut să recunoască faptul că și-au bătut copiii.
La procesul împotriva Protecției copilului din Norvegia, familia Nan a fost susținută de reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, dar și de o delegație de parlamentari români.
Familia Nan a cerut repunerea în drepturile părintești.
Autoritățile din Șieu, localitatea de origine a celor doi părinți, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe ar urma să solicite repatrierea celor doi copii și plasarea lor în familia unor rude de gradul 1 până la gradul 4.
Paralel cu cazul familiei Nan se lucrează și la soluționarea cazului Bodnariu.

Elevii români se află printre primii din Europa la studiul limbilor străine.
Potrivit Eurostat, aproape toţi elevii români din ciclul de învăţământ secundar studiau in 2014 cel puţin doua limbi străine.
In ceea ce priveşte limbile străine studiate, engleza ocupă primul loc in clasamentul Eurostat, astfel că peste 17 milioane de elevi studiază limba engleza la şcoală.
Pe locul doi se afla franceza, studiata de 5 milioane de elevi europeni, iar alte 3 milioane studiază limba germană.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept