Știri 16 octombrie 2015
Aceasta a fost marcată de Adunarea Generală ONU, în anul 1980, deoarece s-a considerat că ‘alimentaţia este o nevoie fundamentală a omului şi o condiţie necesară supravieţuirii şi prosperităţii fiinţei umane’.
Evaluarea stării de nutriţie şi a alimentaţiei populaţiei, realizată în anul 2011, a scos la iveală faptul că populaţia României are o alimentaţie preponderent nesănătoasă.
Conform specialiştilor, alimentaţia românilor se caracterizează printr-un aport mare de grăsimi şi proteine totale, un aport insuficient de carbohidraţi şi de fibre alimentare, dar şi de calciu, magneziu şi seleniu.
Totodată, dieta românilor conţine un consum dublu de sare faţă de valorile recomandate.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, principalele cauze de mortalitate în lume sunt legate de alimentaţia nesănătoasă, astfel că 14 milioane de decese sunt cauzate anual, la nivel global, de o alimentaţie incorectă şi dezechilibrată.
Cadrele didactice ar putea avea statut de autoritate publică.
Potrivit unui proiect de lege inițiat de ministrul pentru Dialog Social, Liviu Pop, profesorii sau învăţătorii vor putea aplica sancţiuni ca să menţină disciplina în clase.
Totodată, pentru ameninţarea profesorului, elevul ar putea fi acuzat de ultraj, infracţiune care se pedepseşte cu până la un an şi jumătate de închisoare sau cu amendă.
Proiectul legislativ are la bază un studiu făcut pentru Ministerul Educaţiei, care arată că peste 70 de mii de profesori au fost jigniţi, ameninţaţi sau loviţi de elevi sau părinţi.
Femeile care au născut cel puțin trei copii, până la data de 1 octombrie 1990 vor putea să se pensioneze mai devreme.
Așa prevede un proiect de lege care a primit raport pozitiv de la Comisia de muncă și se află pe ordinea de zi a plenului Senatului.
Proiectul de lege mai stabilește că vârsta de pensionare redusă nu poate fi mai mică de 55 de ani.
Persoanele care au lucrat în străinătate pot primi pensie.
Condiţia principala pe care trebuie sa o îndeplinească o persoana pentru a i se lua in calcul vechimea dintr-un alt stat este aceea sa fi lucrat mai mult de un an cu contract de muncă.
Astfel, ei pot solicita pensie de la statul respectiv pentru perioada lucrată, dacă îndeplinesc toate condiţiile de pensionare din țara respectivă și din țara de origine.
Veniturile din pensia din străinătate li se plătesc de statul în care au lucrat și se pot transfera în România în lei, la cursul BNR din ziua plății.
Elevii claselor I – VIII vor învăța doar dimineața.
Potrivit unui proiect de lege, cursurile liceale vor fi mutate tot în intervalul orar 8.00 – 13.00, acolo unde este posibil acest lucru.
Inițiatorii propunerii susțin că, în prima parte a zilei, elevii se concentrează mai ușor, rețin mai bine informațiile și au un randament mai bun.
În acest moment, măsură este imposibil de aplicat în unitățile de învățământ din țară, din cauza lipsei spațiilor, motiv pentru care unitățile școlare nu pot fi obligate sau sancționate dacă nu își modifică programul.
Circulația rutieră este restricționată pe podul de la Agigea.
Potrivit CNADNR, de astăzi şi până pe 15 noiembrie, pe pod va fi permisă exclusiv circulaţia autovehiculelor cu masa mai mică sau egală cu 5 tone, cu excepţia autovehiculelor destinate transportului de persoane şi a celor cu regim de circulaţie prioritară.
Traficul rutier se va desfăşura pe benzile centrale ale podului, iar viteza maximă de deplasare va fi limitată la 50 km/h.
În perioada restricţionării circulaţiei, autovehiculele cu masa superioară limitei de 5 tone vor utiliza variantele ocolitoare, respectiv A2 – Nodul rutier Medgidia – Ciocârlia de Sus şi drumul naţional 3 spre Cobadin.
Noul pod de la Agigea va fi deschis circulației luni, la ora 8.00.
Tot de luni va fi deschis traficului accesul pe la Poarta 10 bis a Portului Constanța, pe ambele sensuri.
Podul rutier de pe Canalul Dunăre – Marea Neagră are o structură de tip hobanat, o lungime totală de 360 metri, iar lățimea podului este de 17,4 metri, ceea ce permite circulația pe 4 benzi.
Veniturile românilor sunt suficiente doar pentru acoperirea nevoilor de zi cu zi.
Totodată, potrivit unui studiu, dorinţa de a cheltui rămâne scăzută, în ciuda faptului că în România s-a înregistrat o creştere economică semnificativă.
La nivelul întregii Europe, apetitul pentru consum a scăzut începând din luna iunie, ca urmare a crizei din Grecia, a războaiele din Orientul Apropiat şi a problemei refugiaţilor.
Concluziile studiului se bazează pe un sondaj cu privire la consum realizat în numele Comisiei Europene în toate ţările Uniunii.
Incidența obezității infantile crește alarmant.
Așa arată cele mai noi rapoarte ale Organizației Mondiale a Sănătății.
Medicii nutriționiști susțin că obezitatea infantilă reprezintă, la rândul ei, factor de risc pentru alte probleme de sănătate: rezistenţa la insulină şi diabetul de tip 2, sindromul cardiometabolic, ficatul gras, predispoziţia crescută la astm în forme severe, riscul crescut de scleroză multiplă şi boală malignă la maturitate, tulburări psihologice şi altele.
De aceea, prima și cea mai importantă măsură ce trebuie luată în cazul acestei afecțiuni este corectarea regimului alimentar.
Potrivit specialiștilor, în clasificarea celor mai valoroase alimente recomandate a fi consumate zilnic de către copii şi adolescenţi, pe primul loc se află fructele şi legumele, urmate de lapte şi iaurt.
Imigranţii care ajung în România vor primi bani mai mulţi.
Guvernul a aprobat un proiect de lege prin care se instituie cadrul legal pentru majorarea sumei acordate unui solicitant de azil.
Astfel, pentru sezonul cald cheltuielile lunare sunt estimate la 1.117 lei, iar pentru sezonul rece la 1.185 lei.
Astfel, sumele plătite de stat pentru hrană au crescut de aproape trei ori, iar cele acordate pentru “alte cheltuieli” au crescut de 10 ori.