Știri 14 octombrie 2014

Biserica Ortodoxă cinsteşte astăzi pe Sfânta Cuvioasă Parascheva – ocrotitoarea Moldovei.
Aceasta a trăit în prima jumătate a secolului al 11-lea şi s-a născut în cetatea Epivat, în apropiere de Constantinopol, pe ţărmul Mării Marmara, într-o zi de vineri.
Încă din tinereţe a intrat în viaţa monahală, la o mănăstire de lângă Constantinopol.
Apoi, timp de mulţi ani a trăit o viaţă ascetică în mânăstirile din Constantinopol, Ierusalim şi de pe Valea Iordanului, după care, la vârsta de 25 de ani s-a întors în locurile natale, unde a trăit timp de doi ani.
La vârsta de 27 de ani s-a mutat către Domnul, iar moaştele sale au fost păstrate în cetatea Epivat timp de 200 de ani.
În jurul anului 1235, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Târnovo, în Bulgaria, după care au plecat la Belgrad, iar în anul 1521 ajung la Constantinopol.
Un moment de referinţă în istoria Sfintei îl reprezintă anul 1641 când voievodul moldovean Vasile Lupu a adus moaştele Cuvioasei Parascheva la Iaşi, şi le-a aşezat în biserica ctitorită de el, biserica Sfinţii Tei Ierarhi.
În prezent, sfintele moaşte sunt depuse la catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Generalizarea cultului Sfintei Parascheva în Biserica Română a fost hotărâtă de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la data de 28 februarie 1955.

Bisericuțele de cretă de la Basarabi – Murfatlar au fost plasate în centrul interesului european.
Aflate într-un stadiu avansat de degradare, bisericuțele rupestre au intrat în atenția unor specialiști români, care au dorit găsirea unor soluții inovatoare pentru stoparea acestui proces și reabilitarea lor cu costuri cât mai reduse.
Aceștia au descoperit o metodă bazată pe nanomateriale, mai exact, crearea unui material compatibil cu creta, inovaţie ce va putea fi folosită cu succes pentru restaurarea bisericuţelor de la Basarabi-Murfatlar.
Ansamblul rupestru este situat la 15 kilometri de litoralul Mării Negre și a fost descoperit în anul 1957.

România deține prima poziție în Europa în ceea ce privește creșterea procentului de transplant.
Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu a declarat că este vorba atât despre proceduri efectuate, cât și despre numărul de donatori.
Totodată, anul viitor, România va adera la o platformă europeană care va permite identificarea mai rapidă a unor donatori pentru marile urgențe din transplant.
În acest an, au fost acreditate 39 spitale capabile să identifice și să declare donatori în moarte cerebrală, două centre pentru transplant hepatic, patru centre pentru transplant renal și trei centre pentru transplant de cord.
Progresul României în ceea ce privește activitatea de transplant a fost evidențiat și de un studiu realizat de Comisia Europeană în perioada 2007 – 2013.

Gazprom a redus din nou livrările de gaze către țara noastră.
Acestea erau ieri cu 9,2% mai mici decât cele normale, deși, inițial, Gazprom anunțase o reducere de 10,6% pentru această zi.
Totodată, livrările de gaze din Rusia au fost reduse vineri cu 13,6% față de situația normală, după ce Gazprom a anunțat pentru această zi o reducere și mai mare, de 30,7%.
Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că reducerea livrărilor are un impact foarte mic.

Lucrările la Canalul Bucureşti – Dunăre va fi reluat în anul 2030.
Șeful Programului Operaţional Sectorial “Transport” , Marcel Boloș, a declarat că proiectul ar putea fi totuşi relansat înainte de 2030 doar în etape, după soluţii de la proiectant şi acordul Comisiei Europene.
Valoarea proiectului este estimată la 1,5 miliarde euro.
Lucrările la Canalul Bucureşti – Dunăre au început în anul 1986 şi au fost oprite după 1989.

Tichetele Rabla au fost epuizate înainte de termen.
Potrivit ministrului Mediului, Attila Korodi, epuizarea celor 17.000 de tichete alocate persoanelor fizice cu o lună înainte de termen reprezintă o premieră.
Recent, ministrul a declarat că Programul ‘Rabla’ va continua şi anul viitor şi nu vor exista probleme cu închiderea acestuia, iar autorităţile analizează unele modificări.

Pensiile vor creşte cu 5% din ianuarie 2015, iar indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap vor fi majorate cu 16%.
Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Rovana Plumb.
Majorarea pensiilor va fi mai mare decât cea prevăzută de lege, care vizează o indexare cu rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut pe economie.
Ministrul a mai precizat că, de la 1 ianuarie 2015, salariul minim pe economie va creşte la 975 lei, de la 900 lei în prezent.

România este țara de origine a celui mai mare trafic de carne vie din Europa.
Potrivit presei spaniole, victimele sunt exploatate în special în Spania și Italia, dar și în alte țări.
Țara noastră este considerată de specialiştii din domeniu “kilometrul zero” al exploatării sexuale din Europa.
Anul trecut, autorităţile române au identificat aproape 900 de victime ale traficului de persoane, dar experţii cred că numărul lor real este cu 20% mai mare.

Medicii de familie spun că toată populația trebuie să aibă cardul național de sănătate.
Ei sunt de părere că inclusiv neasigurații și copiii ar trebui să beneficieze de acesta.
De asemenea, medicii de familie resping sugestiile conducerii CNAS prin care pacienţii sunt sfătuiţi să-şi aleagă medicul de familie în funcţie de data achiziţionării cititorului de card.
Preşedintele CNAS a adăugat că peste aproximativ trei luni de zile se va lucra doar pe baza cardurilor.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept