Arhiepiscopia Tomisului - 99,7 FM - Constanţa

Știri 14 iunie 2014

Biserica Ortodoxă Română cinsteşte mâine pe Sf. Mucenic Isihie din Durostorum.
Sfântul Isihie era ostaş creştin şi făcea parte din legiunea armatei romane de la Dunăre, staţionată în cetatea Durostor din provincia Moesia Inferior, în timpul împăraţilor Diocleţian şi Maximian Galeriu.
Acest Sfânt a pătimit împreună cu alţi 5 sfinţi mucenici: Pasicrat, Valentin, Nicandru, Marcian şi Iuliu veteranul.
În ziua pătimirii veteranului Iuliu, Sfântul Isihie, care se afla în închisoare cu el, i-a adresat o rugăminte ca să-şi aducă aminte de el când va sosi în faţa Domnului, căci curând va urma şi el aceeaşi soartă.
Iar Sfântul Iuliu l-a îmbărbătat şi i-a amintit de făgăduinţele făcute de către Domnul pentru cei ce vor răbda până la sfârşit.
Sfântul Isihie s-a încununat cu moartea martirică în anul 298, la 15 iunie, prin tăierea capului.

Biserica Ortodoxă se va afla mâine în prima duminică după Rusalii sau a tuturor sfinților.
Totodată, este și Lăsatul secului pentru postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va oficia de la ora 9, Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală Sfinții Apostoli Petru și Pavel.
După slujbă, Ierarhul nostru va rosti un cuvânt de învățătură.

Un volum despre mănăstirile din Muntenia si Dobrogea va fi lansat la Bucureşti.
Cartea se numește „La curţile Duhului. Vetre mănăstireşti din Muntenia şi Dobrogea” și aparține scriitorului Răzvan Bucuroiu.
Volumul va fi prezentat de scriitorul Varujan Vosganian, teologul Radu Preda şi publicistul Sorin Preda, marți, 17 iunie la librăria Sophia.
Cartea aduce în prim-plan Dobrogea, pământ apostolic, unde a ajuns pentru prima dată cuvântul Evangheliei lui Hristos, propovăduit de Sfântul Andrei, Cel Întâi Chemat dintre cei 12 apostoli.

Mâine se împlinesc 125 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu.
La 15 iunie 1889, in jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit in sanatoriul doctorului Suţu, la vârsta de 39 de ani.
Motivul oficial al morţii a fost, conform documentelor sanatoriului „psihoză maniaco-depresivă, demenţă paralitică, sifilis şi embolie” cauzată de o intensă activitate publicistică.
Există însă şi voci care susţin că poetul de talie universală ar fi fost de fapt asasinat la comandă, deoarece incomoda politic prin operele sale.
A fost ales post-mortem la data de 28 octombrie 1948 membru al Academiei Romane.