Ştiri 26 octombrie 2013

Biserica Ortodoxă cinsteşte astăzi pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir.
Acesta s-a născut la Tesalonic în vremea împăratului Diocleţian, ca fiu al prefectului cetăţii.
Părinţii săi au fost creştini în taină, de aceea Sf. Dimitrie va primi încă de mic educaţie creştină.
După mutarea tatălui său către Domnul, tânărul Dimitrie a fost numit prefect al Tesalonicului, datorită calităţilor lui morale şi intelectuale.
Cezarul din vremea aceea, Maximian Galeriu a poruncit ca în toate cetăţile să se jertfească zeilor păgâni ca mulţumire pentru victoriile militare pe care le avusese.
Sfântul Dimitrie a refuzat să participe la ceremoniile păgâne, drept pentru care a fost închis.
În temniţă, Sf. Dimitrie va binecuvânta în numele lui Hristos pe un tânăr creştin cu numele Nestor, care urma să se lupte cu un vestit gladiator păgân cu numele Lie.
În urma luptei, Nestor îl ucide pe Lie, iar împăratul află de binecuvântarea lui Dimitrie şi porunceşte ca acesta să fie ucis.
Moaştele Sf. Dimitrie se află în biserica cu acelaşi nume din Tesalonic.
În ţara noastră, aproximativ 350.000 de persoane poartă numele Sfântului Dimitrie.

Mâine, Biserica ortodoxă va cinsti pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.
Născut la începutul secolului al XIII-lea, în satul Basarabi, din sudul Dunării, Sfântul Dimitrie a purtat din copilărie lupte acerbe pentru a dobândi o viaţă virtuoasă, în post şi rugăciune.
Şi-a găsit sălaş într-o peşteră pe malul Lomului şi a vieţuit în aspre osteneli ascetice până la sfârşitul vieţii sale.
După moartea sa, pietrele aflate la intrarea în peşteră au blocat accesul înăuntru şi au transformat peştera în mormânt.
Moaştele sfântului au fost descoperite atunci când apele Lomului au crescut şi au surpat zidul natural de la intrarea în peşteră.
În anul 1774, un creştin numit Hagi Dimitrie, din Bucureşti, a mijlocit pe lângă autorităţile militare ruseşti aflate atunci la sud de Dunăre, pentru aducerea moaştelor în Muntenia.
Astfel, trupul Sfântului Dimitrie a fost adus la Bucureşti şi aşezat în catedrala mitropolitană unde se află şi astăzi.
Sfântul Dimitrie cel Nou este ocrotitorul oraşului Bucureşti, iar harul său se face simţit în numeroasele vindecări petrecute la racla sa.
Cu acest prilej, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va fi prezent la evenimentele prilejuite de hramul Sfântului Cuvios Dimitrie Basarabov, desfășurate la București, la Catedrala patriarhală.

Ortodocşii români cinstesc luni pe Sfântul Ierarh Iachint de la Vicina, primul mitropolit al Ţării Româneşti.
Acesta a trăit în prima jumătate a secolului al 14-lea şi fost mai întâi episcop al cetăţii Vicina, situată undeva în Dobrogea, posibil lângă localitatea Isaccea de astăzi, sau la cetatea Păcuiul lui Soare de lângă mânăstirea Dervent, după ipoteze istorice mai noi.
Datorită ocupaţiei tătarilor şi genovezilor, ierarhul a fost nevoit să se retragă la curtea domnească de la Argeş, iar documentele istorice de la Constantinopol spun că în anul 1359 era deja mitropolitul Ungrovlahiei.
Totodată, Sfântul Ierarh Iachint a fost prieten şi ucenic al sfântului Grigorie Palama, motiv pentru care a reorganizat monahismul românesc, cu ajutorul Sfântului Nicodim de la Tismana.
În anul 1372, Sfântul Iachint s-a mutat către Domnul şi a fost înmormântat în complexul mitropolitan de la Curtea de Argeş.
Sfântul Sinod a decis canonizarea sfântului Ierarh Iachint în luna iulie a anului 2008.
Cu acest prilej, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va oficia, în noaptea de duminică spre luni, de la ora 0, Sf. Liturghie Arhierească la Mănăstirea Dervent, care va sărbători hramul bisericii noi.

România va trece oficial la ora de iarnă.
Astfel, în această noapte, ora 4.00 va deveni ora 3.00.
Ziua de mâine va fi cea mai lungă din an, cu 25 de ore.
Din anul 1997, România a adoptat ora oficială de iarnă şi de vară în aceeaşi zi cu statele Uniunii Europene.
Ora oficială de iarnă este adoptată în ultima duminică a lunii octombrie, iar cea de vară în ultima duminică a lunii martie.